La muncă avem un coleg italian, venit în practică pentru câteva luni. Fiind un băiet simpatic şi sociabil, a învăţat destul de repede limba română. În pauză mai stăm la o vorbă şi nu ştiu cum se face de tăt timpu găseşte nişte poveşti de ne sparjem de râs, mai ales cum le zice el, cu accent aşa mai pe italieneşte.

Noah şi într-o zi ne povesteşte cum a mers de revelion taman în Ucraina cu un hover. Fete frumoase p’acolo, zice. A stat puţin, doar câteva zile, iar într-o seara au mers în club, aşa, pe la 2 dimineaţa. Acolo, toate bune şi frumoase, până când s-au gândit că vor să comande ceva beutură. Se aşează la masă şi se uită pe meniu.

Normal că nu au înţeles o boabă din meniu, acesta fiind scris cu caractere din alea ruseşti. Ciudăţenii din alea neinteligibile pentru cei ce nu ştiu limba ălora.

Amicul nostru neştiind ce dracu scrie prin meniul ăla, a ales la întâmplare un produs din meniu. Chelnerul s-a conformat, şi uite aşa au comandat ceva ciorbă şi au început să o mănânce la picioarele unor animatoare ce dansau la bară în faţa lor.

Acest articol a fost scris la data de July 29, 2010 ora 9:22 pm. Răspunsurile la acest articol se pot urmări aici. Puteţi lăsa un răspuns, sau un trackback de pe site-ul dvs.

Scris în Povestiri din criptă de Jorj Fără comentarii